O discutie contradictorie pe forum cu doodoo privind rolul reliefului (strict limitat la altitudine) in formarea climei in Romania (etajele climatice) m-a facut sa trec la studii mai aprofundate pentru a vedea daca cu adevarat altitudinea are un rol determinant in temperatura medie anuala la statiile din Romania. Am ales 19 statii pentru care ANM a publicat temperaturi medii anuale (Arad, Bacau, Botosani, Buzau, Calarasi, Caransebes, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Deva, Iasi, Ocna Sugatag, Drobeta Tr Severin, Bucuresti (Baneasa), Sibiu, Rosiori, Sulina, Tulcea, Rm Valcea. Am eliminat statiile de munte disponibile si Miercurea Ciuc, caracterizata de un climat specific depresionar. Am aplicat regresia liniara intre temperatura medie la statii si cota acestora. Rezultatul a fost urmatoarea functie: Tmed (C)=11.433-0.67*h(m)/100, indicand, cum era de asteptat, o tendinta generala de scadere a temperaturii medii anuale cu altitudinea cu cca 0.67 C la 100m, gradient probabil nu intamplator apropiat de cel din atmosfera standard (ISA) de 0.65 C/100m.
In continuare, am urmarit abaterile fata de aceasta dreapta de regresie ale temperaturii medii la statii si am facut urmatoarea constatare interesanta, careia momentan nu ii gasesc o explicatie: statiile din N si NE au in general temperaturi medii mai ridicate decat ar prezice modelul bazat pe altitudine, cu pana la 1.16 C la Bacau, 1.05 la Botosani, 0.85 la Iasi. In schimb, statiile din sud au valori sub cele asteptate, pana la -1.08 la Drobeta Tr Severin si -0.95 la Rm Valcea, -0.45 la Craiova si Constanta. Statiile care au cele mai mici abateri fata de predictia regresiva (sub 0.1) sunt Cluj, Buzau, Sulina, urmarind o curba imaginara care desparte tara intr-o jumatate de NE (“calda”) si una de SV (“rece”).
Voi continua studiul marind numarul de statii pentru a vedea daca aceasta este o pura intamplare sau tendinta se mentine.
17.02.2011
Update: azi am realizat ca facusem o greseala capitala in analiza datelor de ieri: de fapt statiile din N si NE au in general temperaturi medii mai scazute decat ar prezice modelul bazat pe altitudine, in timp ce statiile din sud si SV au valori peste cele asteptate…acest lucru pare mult mai normal, avand in vedere cele 2 tendinte mari la scara europeana, suprapuse la nicel national peste forcing-ul altitudinii: scaderea temperaturii cu latitudinea si scaderea de la V la E, odata cu indepartarea de Atlantic, ceea ce duce la o componenta de gradient orientata in mare de la NE (valori mici) la SV (valori mari).
Azi am extins si studiul utilizand date suplimentare publicate in lucrarea “Clima Romaniei”, editura Academiei, 2007: statiile Tr Magurele, Filaret, Timisoara, Satu Mare, Avramei, Sighetul Marmatiei, Tg Mures, Oravita, Piatra Neamt, Campina, Brasov si Grivita si-au adaugat temperaturile medii anuale pe intervalul 61-90… rezultatele arata o remarcabila stabilitate prin raport cu extinderea setului de date, ceea ce confirma relevanta statistica: acum regresia este de forma Tmed (C)=11.323-0.65*h(m)/100, cu gradientul termic vertical matematic egal cu gradientul vertical din atmosfera standard ISA, adica 0.65 C/100m ! In acelasi timp, se mentine separatia intre statiile din jumatatea de NE, cu un regim sub cel prezis de statistica regresiva si cele din jumatatea de SV a tarii, dimpotriva.
Ramane deci in acest moment urmatoarea concluzie (desigur supusa dezbaterii!): forcingul altitudinal este predominant pentru o tara cu extinderea latitudinala si etajarea de relief a Romaniei, asa cum confirma literatura de specialitate. Peste acest forcing care impune un gradient vertical al temperaturii medii anuale se suprapune un gradient aproximativ orientat NE-SV (explicat mai sus), care face ca statiile din jumatatea de NE sa aiba valori mai scazute iar cele din jumatatea de SV mai ridicate decat prezice modelul regresiv bazat pe altitudine, si in continuare influente mai putin semnificative. Ies in evidenta in acest sens ca reci statiile Satu Mare, Avrameni, Botosani, Bacau, toate cu abateri sub -1, si statiile calde Oravita, Drobeta Tr Severin si Rm Valcea cu abateri de +1 si peste…
18.02.2011
Regresia temperaturii medii anuale dupa latitudine vine cu un rezultat destul de neasteptat: dependenta de latitudine este totusi predominanta pentru setul de statii dat! Pe acelasi set de statii (mai putin Avrameni, ale carei coordonate nu le-am aflat inca) ecuatia dreptei de regresie este -0.7416*LAT+43.86, ceea ce arata un gradient de cca -0.74 C/ grad latitudine. Imprastierea exprimata prin abaterea medie patratica este chiar mai mica fata de dependenta altitudinala, si anume 0.55 fata de 0.71. Aceasta arata o legatura mai stransa intre latitudinea statiei si temperatura medie anuala decat intre altitudine si acelasi parametru, pentru setul de statii luat in considerare. Acesta, reamintesc, nu cuprinde statiile de munte.
