Author Archive

Altitudinea ca factor climatic in Romania

Wednesday, February 16th, 2011

O discutie contradictorie pe forum cu doodoo privind rolul reliefului (strict limitat la altitudine) in formarea climei in Romania (etajele climatice) m-a facut sa trec la studii mai aprofundate pentru a vedea daca cu adevarat altitudinea are un rol determinant in temperatura medie anuala la statiile din Romania. Am ales 19 statii pentru care ANM a publicat temperaturi medii anuale (Arad, Bacau, Botosani, Buzau, Calarasi, Caransebes, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, Deva, Iasi, Ocna Sugatag, Drobeta Tr Severin, Bucuresti (Baneasa), Sibiu, Rosiori, Sulina, Tulcea, Rm Valcea. Am eliminat statiile de munte disponibile si Miercurea Ciuc, caracterizata de un climat specific depresionar. Am aplicat regresia liniara intre temperatura medie la statii si cota acestora. Rezultatul a fost urmatoarea functie: Tmed (C)=11.433-0.67*h(m)/100, indicand, cum era de asteptat, o tendinta generala de scadere a temperaturii medii anuale cu altitudinea cu cca 0.67 C la 100m, gradient probabil nu intamplator apropiat de cel din atmosfera standard (ISA) de 0.65 C/100m.
In continuare, am urmarit abaterile fata de aceasta dreapta de regresie ale temperaturii medii la statii si am facut urmatoarea constatare interesanta, careia momentan nu ii gasesc o explicatie: statiile din N si NE au in general temperaturi medii mai ridicate decat ar prezice modelul bazat pe altitudine, cu pana la 1.16 C la Bacau, 1.05 la Botosani, 0.85 la Iasi. In schimb, statiile din sud au valori sub cele asteptate, pana la -1.08 la Drobeta Tr Severin si -0.95 la Rm Valcea, -0.45 la Craiova si Constanta. Statiile care au cele mai mici abateri fata de predictia regresiva (sub 0.1) sunt Cluj, Buzau, Sulina, urmarind o curba imaginara care desparte tara intr-o jumatate de NE (“calda”) si una de SV (“rece”).
Voi continua studiul marind numarul de statii pentru a vedea daca aceasta este o pura intamplare sau tendinta se mentine.

17.02.2011
Update: azi am realizat ca facusem o greseala capitala in analiza datelor de ieri: de fapt statiile din N si NE au in general temperaturi medii mai scazute decat ar prezice modelul bazat pe altitudine, in timp ce statiile din sud si SV au valori peste cele asteptate…acest lucru pare mult mai normal, avand in vedere cele 2 tendinte mari la scara europeana, suprapuse la nicel national peste forcing-ul altitudinii: scaderea temperaturii cu latitudinea si scaderea de la V la E, odata cu indepartarea de Atlantic, ceea ce duce la o componenta de gradient orientata in mare de la NE (valori mici) la SV (valori mari).
Azi am extins si studiul utilizand date suplimentare publicate in lucrarea “Clima Romaniei”, editura Academiei, 2007: statiile Tr Magurele, Filaret, Timisoara, Satu Mare, Avramei, Sighetul Marmatiei, Tg Mures, Oravita, Piatra Neamt, Campina, Brasov si Grivita si-au adaugat temperaturile medii anuale pe intervalul 61-90… rezultatele arata o remarcabila stabilitate prin raport cu extinderea setului de date, ceea ce confirma relevanta statistica: acum regresia este de forma Tmed (C)=11.323-0.65*h(m)/100, cu gradientul termic vertical matematic egal cu gradientul vertical din atmosfera standard ISA, adica 0.65 C/100m ! In acelasi timp, se mentine separatia intre statiile din jumatatea de NE, cu un regim sub cel prezis de statistica regresiva si cele din jumatatea de SV a tarii, dimpotriva.
Ramane deci in acest moment urmatoarea concluzie (desigur supusa dezbaterii!): forcingul altitudinal este predominant pentru o tara cu extinderea latitudinala si etajarea de relief a Romaniei, asa cum confirma literatura de specialitate. Peste acest forcing care impune un gradient vertical al temperaturii medii anuale se suprapune un gradient aproximativ orientat NE-SV (explicat mai sus), care face ca statiile din jumatatea de NE sa aiba valori mai scazute iar cele din jumatatea de SV mai ridicate decat prezice modelul regresiv bazat pe altitudine, si in continuare influente mai putin semnificative. Ies in evidenta in acest sens ca reci statiile Satu Mare, Avrameni, Botosani, Bacau, toate cu abateri sub -1, si statiile calde Oravita, Drobeta Tr Severin si Rm Valcea cu abateri de +1 si peste…

18.02.2011
Regresia temperaturii medii anuale dupa latitudine vine cu un rezultat destul de neasteptat: dependenta de latitudine este totusi predominanta pentru setul de statii dat! Pe acelasi set de statii (mai putin Avrameni, ale carei coordonate nu le-am aflat inca) ecuatia dreptei de regresie este -0.7416*LAT+43.86, ceea ce arata un gradient de cca -0.74 C/ grad latitudine. Imprastierea exprimata prin abaterea medie patratica este chiar mai mica fata de dependenta altitudinala, si anume 0.55 fata de 0.71. Aceasta arata o legatura mai stransa intre latitudinea statiei si temperatura medie anuala decat intre altitudine si acelasi parametru, pentru setul de statii luat in considerare. Acesta, reamintesc, nu cuprinde statiile de munte.

Viscolul din 4-7 ianuarie 1966

Saturday, January 29th, 2011

Conform unor surse total respectabile (cartea “Meteorologie fara formule”, de Ioan Stancescu si Sergiu Baliff), viscolul din 4-7 ianuarie 1966 a adus cea mai mare viteza a vantului masurata la o statie sinoptica din Romania, si anume “200 km/h in Moldova”. Ieri am gasit o confirmare a acestui fapt, in lucrarea “Studiul conditiilor aerosinoptice care au generat viscolul din intervalul 4-7 ianuarie 1966″, de Elena Milea, Cornelia Iliescu si V. Belcin, lucrare inclusa in “Culegerea de lucrari ale Institutului meteorologic pe anul 1965″ (sic!), publicata in 1967. Aceasta lucrare confirma afirmatia din “Meteorologie fara formule” si anume ca viteza maxima atinsa a fost de 55 mps la Botosani si Iasi (6.01.1966). Spicuiesc in continuare aspecte relevante din lucrarea respectiva, in forma autentica:
“In cursul lunii ianuarie 1966 s-a inregistrat una din cele mai mari calamitati naturale ce s-a produs vreodata pe teritoriul tarii noastre. Aceasta calamitate nu a atins intreg teritoriul, ci numai partea de rasarit si anume Moldova, jumatatea de est a Baraganului si Dobrogea. Calamitatea a constat in producerea unui viscol de o intensitate nemainitalnita la noi si care a afectata atat sectorul economic, cat si cel social.
Daunele se refera la:
- sectorul transporturi: inzapezirea drumurilor si intreruperea circulatiei pe regiuni intregi
- sectorul energiei electrice: intreruperea liniilor de curent si a retelei de inalta tensiune
….
- sectorul agricol: distrugerea adaposturilor pentru animale si pieriea unora
Este de mentionat ca in timpul producerii fenomenului, desi organele de stat au intervenit cu utilaj greu (tractoare, tancuri), intensitatea fenomenului a fost atat de mare, incat si unele operatii de preintampinarea maririi daunelor au fost ineficace, iar dupa incetarea fenomenului s-a recurs la elicoptere pentru a restabili legaturile electrice si telefonice…

Ghidul lenesului – spicuiri

Sunday, March 14th, 2010

Am redeschis azi ceea ce consider cea mai valoroasa lectura a mea ca adult, “Ghidul lenesului”, de Tom Hodgkinson. O recomand cu caldura. Iata cateva pasaje:

“Dificultatea este unul din miturile care ii impiedica pe oameni sa mediteze. Acest mit convine numeroaselor scoli de meditatie, interesul lor fiind acela de a o prezenta drept ceva ce trebuie predat de experti, adica platit. Masa aiuritoare de tehnici de meditatie instaleaza alte bariere intre oamenii obisnuiti si arta reflectiei. Paradoxal, a nu face nimic devine un chin.
Daca ne-am da seama ca meditatia inseamna pur si simplu sa privesti in gol, atunci ea ar fi mult mai accesibila multor oameni. E usor. N-aveti nevoie decat de o fereastra. Imi aduc aminte ca eram la scoala si reuseam sa stau douazeci de minute uitandu-ma pe fereastra. Aceasta este meditatia, desi profesorii mei o numeau visare cu ochii deschisi. Ferestrele nu costa si le gasiti pretutindeni. In trenuri, in autobuze, iar majoritatea caselor au cu nemiluita. Cititi o poezie, luati un scaun si asezati-va langa fereastra. Doar de atat e nevoie.”
………………………….

problema setului de date climatice “Bucuresti – Filaret”

Friday, March 5th, 2010

Un comentariu despre setul GHCN-v2 Global Monthly Mean Temperatures:

http://www.unur.com/climate/ghcn-v2/637/index.html

Problema este ca in acest set de date, sub denumirea Filaret apare incepand de la un moment dat (01.02.1973 ? conform istoricului publicat de ANM – vezi mai jos) statia Baneasa, astfel ca de fapt datele din perioada 1991-2009 pe care le-am descarcat drept “Filaret” sunt cu siguranta de la 15420-Baneasa. In acelasi timp, datele foarte vechi din sir sunt sigur de la Filaret. Problema apare probabil datorita localizarii foarte apropiate a acestor statii…

Baneasa
La 1 ianuarie 1930 se înfiinţează Observatorul Meteorologic Băneasa, într-un local special construit în acest scop pe şos. Bucureşti-Ploieşti nr.40, în imediata apropiere a Aeroportului Băneasa.
Încă de la început, observaţiile se efectuează regulat la orele climatologice 8, 14, 20 timp local, iar din anul 1934, încep să se efectueze şi primele măsurători asupra radiaţiei solare cu ajutorul actinometrului tip Michelson.
Începând cu anul 1961, observaţiile se efectuează la 4 termene climatologice: 1, 7, 13, 19 timp solar mediu local.
În anul 1965, staţia meteorologică este mutată din clădirea observatorului meteorologic, în apropierea pistei de aterizare – transformându-se în staţia meteorologică Cap de pistă.
La 1 februarie 1973, staţia meteorologică se mută în noua clădire a I.M.H., în Şos. Bucureşti-Ploieşti nr.97. Staţia se află la 90 m altitudine şi are coordonatele: lat.44gr.30min. şi long.26gr.08min., iar barometrul are altitudinea de 90.8 m.
În anul 1999 biroul staţiei este mutat într-o clădire proprie din incinta I.N.M.H.
Platforma meteo are supraf. de 20X26 m şi se află în imediata apropiere a livezii de pomi fructiferi a institutului.
În anul 2001, staţia Băneasa a funcţionat cu pr. redus, de la orele 7 la orele 20, programul de noapte fiind preluat de staţia automată.
La 1 ianuarie 2002, staţia revine la program normal, care cuprinde şi observaţiile de noapte.
Din anul 2000, programele sinoptic şi climatologic s-au unificat, transmiterea mesajelor făcându-se la ora h35-h40.

global warming: the opposition

Wednesday, March 3rd, 2010

Telegraph (UK) despre “global warming”:

” Since 1988, when the greatest scare the world has seen got under way, hundreds of billions of pounds have been poured into academic research projects designed not to test the CO2 warming thesis but to take it as a given fact, and to use computer models to make its impacts seem as scary as possible. The new global “carbon trading” market, already worth $126 billion a year, could soon be worth trillions. Governments, including our own, are calling for hundreds of billions more to be chucked into absurd “carbon-saving” energy schemes, with the cost to be met by all of us in soaring taxes and energy bills.

With all this mighty army of gullible politicians, dutiful officials, busy carbon traders, eager “renewables” developers and compliant, funding-hungry academics standing to benefit from the greatest perversion of the principles of true science the world has ever seen, who are we to protest that their emperor has no clothes? (How apt that that fairy tale should have been written in Copenhagen.) Let all that fluffy white “global warming” continue to fall from the skies, while people shiver in homes that, increasingly, they will find they can no longer afford to heat. We have called into being a true Frankenstein’s monster. It will take a mighty long time to cut it down to size.”

intreg articolul:

http://www.telegraph.co.uk/comment/columnists/christopherbooker/7332803/A-perfect-storm-is-brewing-for-the-IPCC.html

Realitatea TV – citandu-l pe Anthony Watts:

http://www.realitatea.net/datele-onu-legate-de-incalzirea-globala-au-fost-influentate-de-caldura-avioanelor-si-cladirilor_700534.html

http://www.scientia.ro/univers/40-terra/701-incalzirea-globala-altfel-partea-a-2-a.html

Sunday, November 15th, 2009

DJF_EUR_10nino_2mtprobs.n3